Steliante – Enemy of the state

Enemy of the state

ASF a cerut OMV Petrom clarificări legate de ancheta penală a DIICOT pe evaziune fiscală. Problema: de ce nu a au informat autoritățile și investitorii. Se va lăsa cu amenzi uriașe de la Direcția Abuz de Piață. Cum arată omerta statului român care protejează OMV Petrom

leave a comment »

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/asf-a-cerut-omv-petrom-clarificari-legate-de-ancheta-penala-a-diicot-pe-evaziune-fiscala-problema-de-ce-nu-a-au-informat-autoritatile-si-investitorii-se-va-lasa-cu-amenzi-uriase-de-la-directia-abuz-117373.html

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituția care reglementează piețele financiare inclusiv pe cea de capital, a cerut companiei OMV Petrom clarificări legate de ancheta penală declanșată de DIICOT  împotriva companiei pentru o evaziune fiscală de 120 milioane lei  realizată prin intermediul unei companii off-shore înregistrată în paradisul fiscal din Insula Omului(despre care am scris recent http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/diicot-investigheaza-de-aproape-un-an-si-jumatate-omv-petrom-pentru-evaziune-fiscala-facuta-printr-o-companie-off-shore-din-isle-of-man-cu-capital-de-o-lira-sterlina-prejudiciul-120-milioane-lei-au-117315.html).

“Vă solicităm să ne comunicați dacă sunt incidente obligațiile legale cu privire la publicarea informațiilor privilegiate și dacă OMV Petrom era obligată să întocmească raport curent de informare a acționarilor”, se arată într-o adresă trimisă ieri de către ASF către CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

Surse din ASF mi-au declarat că evenimentul legat de inspecția ANAF, care a constatat evaziunea fiscală trimisă mai departe către DIICOT în martie 2015, trebuia  raportat către ASF și Bursa de Valori București (BVB) acolo unde titlurile OMV Petrom se tranzacționează sub simbolul SNP. “În cazul în care OMP Petrom consideră că evenimentele în cauză nu se încadrează în categoria informațiilor privilegiate ei trebuie să justifice la ASF motivele care au stat la baza acestei decizii. În conformitate cu Legea 297/2004 privind piața de capital și Regulamentul Bursei, toți emitenții de la BVB deci inclusiv OMV Petrom au obligația să întocmească și să transmit la ASF și la BVB rapoarte curente cu privire la litigiile în care sunt implicați. După primirea răspunsului pentru că au 30 de zile să răspundă îl vom înainte la direcția Abuz de Piață, Manipulare ”, susțin sursele citate.

 

Omerta statală care protejează interesele OMV Petrom

 

În afară de ASF care a pus în mișcare mecanismul legal deoarece OMV Petrom este companie listată la BVB unde investitorii mici sau mari au dreptul conferit de lege să știe orice fel de eveniment care poate influența prețul acțiunilor unei companii listate, toate celelalte instituții publice, care ar trebui să ofere un răspuns pe marginea evaziunii fiscal în care este implicat OMV Petrom, au preferat să nu ofere nici un fel de răspuns.

Atât DIICOT dar și șeful acestei instituții, Danie Horodniceanu, au refuzat până la acest moment să îmi ofere informații legate de stadiul dosarului 357/D/P/2015 în care investighează OMV Petrom pentru evaziune fiscală, despre numele persoanelor din OMV Petrom care au fost chemate la audieri și ce dificultăți au întâmpinat în instrumentarea acestui dosar de îl instrumentează de mai bine de un an și jumătate și nu au nici o soluție încă.

Aceeași tăcere vine și dintre Ministerul Energiei, care încă mai deține 20% din acțiunile OMV Petrom, dar și cel al Economiei care refuză să răspundă la întrebările mele legate de OMV Petrom i-a informat despre demararea anchetei DIICOT pe evaziune fiscală, care sunt măsurile pe care cele două ministere le vor lua pentru că Fiscul a stabilit impozite suplimentare de plată companiei OMV Petrom de peste 200 milioane euro și dacă aceste două incidente grave din viața OMV Petrom sunt sau nu de natură să afecteze interesele statului român care încă mai deține un pachet de acțiuni la această companie.

Nici măcar premierul României, Dacian Cioloș, și aparatul său de comunicare nu au oferit nici un fel de răspuns la întrebările de mai sus pe care le-am forwardat către acesta din moment ce subordonații săi stăteau cu capul în pământ.

Oficialii Fondului Proprietatea, care deține 18,9% din OMV Petrom, mi-au declarant că nu au ce comenta pe marginea evaziunii fiscale și a anchetei DIICOT.

Oficialii BVB nu mi-au oferit până la acest moment nici un răspuns la întrebările legate de obligativitatea ca OMV Petrom să fi făcut public către această instituție și către investitorii în titluri SNP faptul că a i-au fost stabilite de către ANAF obligații suplimentare de plată la bugetul de stat de aproape 200 milioane euro din care pentru 26,5 milioane de euro a fost făcută și sesizare penală către DIICOT.

Culmea ironiei, la un set de întrebări similare, oficialii Burse de Valori din Viena mi-au oferit un răspuns indicându-mi secțiunea de pe site-ul lor unde OMV publică toate informațiile pentru investitori. Nu a fost răspunsul solicitat însă au făcut măcar un mărunt effort pentru a răspunde.

Nici OMV Viena, acționarul majoritar al OMV Petrom, și nici OBIB (Österreichische Bundes- und Industriebeteiligungen GmbH, compania de stat austriacă care deține 35% din acțiunile OMV Viena nu mi-a furnizat vreun răspuns, până la această, oră legat de controlul ANAF, de ancheta penală a DIICOT și de faptul că OMV Petrom nu și-a informat nici acționarii și nici investitorii despre aceste două eveniment foarte grave.

 

Written by steliannegrea

iulie 28, 2016 at 10:05 am

Postat in Uncategorized

DIICOT investighează de aproape un an și jumătate OMV Petrom pentru evaziune fiscală făcută printr-o companie off-shore din Isle of Man cu capital de o liră sterlină. Prejudiciul 120 milioane lei. Au îngropat dosarul sau le e prea greu să-l înțeleagă? (Documente)

leave a comment »

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/diicot-investigheaza-de-aproape-un-an-si-jumatate-omv-petrom-pentru-evaziune-fiscala-facuta-printr-o-companie-off-shore-din-isle-of-man-cu-capital-de-o-lira-sterlina-prejudiciul-120-milioane-lei-au-117315.html

Direcția de Investigare a  Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a deschis de mai bine de un an și patru luni un dosar penal în care investighează OMV Petrom pentru o evaziune fiscală de aproape 120 milioane de lei realizată prin intermediul unei companii off-shore din paradisul fiscal din Isle of Man (Insula Omului).

Practic, boardul OMV Petrom în frunte cu CEO-ul Mariana Gheorghe a permis scurgerea a sute de milioane de lei prin contracte fictive către o companie off-shore, eludând plata taxelor și impozitelor către stat pentru salariile unor șefi ai companiei.

Ancheta procurorilor antimafia vine ca urmare a sesizării penale făcute de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Surse din cadrul Fiscului, susțin că, suplimentar, OMV Petrom i-au fost calculate în plus, doar pentru doi ani fiscali, taxe de 200 milioane de euro pe lângă cele declarate deja de companie.

OMV Petrom a fost ”călcată” luna trecută de către inspectorii Directoratului General (DG) Competition care o suspectează că a avut alături de Romgaz și Transgaz o înțelegere pentru a nu vinde gaze pe piața UE. Într-o acțiune de forță nemaiîntâlnită până atunci inspectorii DG Competition au dat buzna în birourile Marianei Gheorghe, CEO-ul OMV Petrom, și ale altor directori ale celor trei companii și au confiscate drept probe telefoanele mobile, laptopurile și alte înscrisuri electronice sau pe suport fizic.

 

Dosarul 357/D/P/2015: anchetă penală la OMV Petrom pentru evaziune fiscală

Ancheta penală împotriva OMV Petrom, o companie cu o cifră de afaceri de 4 miliarde de euro în 2015 și controlată de statul austriac, a fost demarată în urmă cu mai  bine de un an și patru luni de către procurorii DIICOT.

Nici OMV Petrom și nici DIICOT sau vreo altă autoritate a statului român nu au făcut publică o asemenea mișcare tectonică, fără precedent împotriva celui mai mare producător de țiței și gaze din Europa de Est iar lentoarea cu care este investigat acest dosar de mare evaziune fiscală vine să alimenteze suspiciunile legate de dublul standard al instituțiilor statului în relația cu marile corporați vizavi de “corupția” autohtonă pe care o poartă prin fața camerelor de luat vederi încătușată.

Urmare a sesizării dumneavoastră nr. 1001 AIF/16.03.2015 formulată împotriva SC OMV Petrom SA vă comunicăm că aceasta a fost înregistrată la DIICOT – structura centrală cu nr. 357/D/P/2015 din data de 30.03.2015”, se arată într-o adresă a procurorului șef serviciu Elena Giorgiana Hosu din cadrul DIICOT către ANAF, care întocmise raportul de control la OMV pe speța evaziunii fiscale pentru ca, ulterior, să facă plângere penală la DIICOT.

Anterior șeful Departamentului Juridic din ANAF, Toma Bogdan Costreie le scrisese procurorilor antimafia că Fiscul a avizat favorabil sesizarea penală împotriva OMV Petrom făcută de inspectorii fiscali de la DGAMC, una din cele mai importante direcții din cadrul Fiscului : Urmare a adresei dvs. nr. 678 AIF/23.02.2015 vă comunicăm avizul nostru favorabil în ceea ce privește sesizarea penală formulată față de neregulile constatate la SC OMV Petrom SA”.

 

Cum face evaziune fiscală OMV Petrom: Ce zice raportul de control al Fiscului?

Dar cum face evaziune fiscală OMV Petrom și de ce a fost nevoie pentru demararea unei anchete penale de către procurorii antimafia? Cu siguranță compania condusă de Mariana Gheorghe nu fentează plata taxelor către stat cum o fac comercianții din Dragonul Roșu sau firmele unui politician corupt sau finanțatorii acestuia.

Potrivit raportului inspectorilor fiscali care au finalizat ancheta pe evaziune fiscală la OMV Petrom, compania condusă de Mariana Gheorghe a fentat Fiscul român prin neplata unor impozitului pe venitul din salarii, contribuțiile sociale aferente și accesorii de ordinul sutelor de milioane de lei către bugetul de stat aferente unor salarii plătite către angajați ai unei obscure companii off-shore din Isle of Man.

”În anul 2006 societatea verificată (OMV Petrom SA), cu obiectul de activitate ”extracția hidrocarburilor” a înființat în Isle of Man (Insula Omului, UK) o companie cu capital social de 1 (una) liră sterlină, din documentele prezentate reieșind că scopul acestei companii a fost de a asigura personal înalt calificat pentru nevoile proprii. În anul următor societatea a majorat capitalul social prin cooptarea unui nou acționar în persoana unui director al societății verificate, deținerea devenind 50% pentru fiecare acționar.

Din investigațiile realizate de Inspecția Fiscală a rezultat că această companie era condusă efectiv de directori ai societății verificate, persoane fizice străine cu rezidența declarată în România. În anul majorării capitalului social, între societatea verificată și societatea din Insula Omului a fost încheiat un contract de prestări servicii (serviciile nefiind precizate) ce a produs efecte retroactive.

În justificarea serviciilor prestate societatea verificata (OMV Petrom) a precizat că acest contract s-a derulat în fapt ca un contract de punere la dispoziție de personal, prin urmare au fost prezentate Inspecției Fiscale: facturi fiscale, centralizatoare ștate de plată, contracte de muncă încheiate între experții străini/români și societatea întregistrată în Insula Omului, obiectul contractelor fiind de prestație muncă la societatea verificată, contracte de muncă locale încheiate între experții străini non UE și societatea verificată, fișe de post, rapoarte de activitate etc”, se arată în raportul ANAF pe baza căruia procurorii DIICOT au demarat ancheta penală împotriva OMV Petrom.

Un consultant fiscal care a citit raportul ANAF mi-a declarat că metoda de evaziune a OMV Petrom nu e atât de sofisticată pe cât pare la prima vedere. ”Practic OMV Petrom a înființat acest off-shore într-un paradis fiscal la fel de opac ca cel din Panama pentru a eluda plata taxelor și impozitelor către statul român. OMV Petrom folosea angajați ai acestui off-shore pe care îl deținea și în controla drept consultanți externi pe care îi plătea regește iar aceștia se supunea regimului fiscal extrem de permisiv din Insula Omului și nicidecum celui din România. ANAF a fost nevoită să facă plângerea penală împotriva OMV Petrom dintr-un motiv foarte simplu – după cinci ani intervine prescripția fiscală iar inspectorii fiscali au descoperit o evaziune fiscal făcute de OMV Petrom acum mai bine de cinci ani. Dacă mergeau în instanță și nu plăteau respectiva sumă impusă de Fisc, avocații OMV Petrom câștigau lejer pentru că puteau invoca pe bună dreptate prescripția fiscală”, susține respectivul consultant fiscal.

 

Verdictul Fiscului: evaziune fiscală. OMV Petrom obligat să plătească 120 milioane lei

Mai departe raportul ANAF descrie succint metodologia evaziunii fiscale făcută de OMV Petrom. ”Din analiza documentelor prezentate, Inspecia Fiscală a concluzionat că:

  1. Societatea din Insula Omului se află sub controlul total al societății verificate (OMV Petrom);
  2. Toate cunoștințele și experiența necesare realizării prestării aparțin altor persoane decât celei care a intrat în relația contractuală cu societatea verificată – implicarea societății din Insula Omului a constat doar în semnarea a două împuterniciri date unei societăți afiliată cu societatea verificată;
  3. În cadrul acestei tranzacții, societății din Insula Omului nu i-au fost atribuite riscuri și de asemenea nu realizează profit;
  4. Obiectul contractelor încheiate între experți și societatea din Insula Omului nu este de angajare la aceasta din urmă și detașarea la societatea verificată, subordonată, coordonată și dependentă de aceasta; la încetarea raporturilor de muncă ale experților cu societatea verificată încetează și contractele încheiate între experți și societatea din Insula Omului; raporturile de muncă născute din aceste contracte nu sunt utilizate în mod normal în cadrul unei practici economice obișnuite;
  5. Deși conform contractului de muncă țara de origine este considerată Insula Omului, experții nu au avut nici o legătură cu Insula Omului, centrul intereselor vitale ale acestora fiind, pentru experții străini, țara indicată în contracte la clauza ”punctul de origine”, iar pentru experții români, România;
  6. Asistența fiscală acordată experților a fost responsabilitatea societății verificată, aceasta substituindu-se societății din Insula Omului în desemnarea consultantului fiscal și în derularea contractului de asistență fiscală;
  7. Nu au fost îndeplinite condițiile de detașare internațională”

 

Ca urmare a acestor nereguli, Fiscul a decis să nu ia în considerarea tranzacțiile încheiate între compania off-shore și OMV Petrom și să stabilească plata de către aceasta din urmă a unor sume suplimentare la bugetul de stat. ”Față de cele de mai sus, Inspecția Fiscală nu a luat în considerare tranzacția dintre societatea verificată și societatea din Insula Omului, aceasta neavând un scop economic, și a considerat că angajatorul este societatea verificată și nu societatea din Insula Omului. Urmare celor de mai sus, în temeiul art. 11 alin (1) tezele I și II, coroborat cu art. 55 alin (2) lit. k) din Codul Fiscal, Inspecția Fiscală a stabilit că societatea verificată (OMV Petrom) datorează impozit pe venitul din salarii, contribuții sociale aferente, și accesorii în suma totală de 119.953.934 lei”, se arată în concluziile raportului Fiscului făcut la OMV Petrom.

 

Misteriosul off-shore din Insula Omului, vehiculul evaziunii fiscale a OMV Petrom

De ce a ales OMV Petrom să fugă în paradisul fiscal din Insula Omului? Din două motive foarte simple: anonimitatea, faptul că nimeni de pe piața românească acolo unde compania este tranzacționată la Bursa de Valori din București cu simbolul SNP nu va ști ce operațiuni va efectua prin intermediul unei companii off-shore. În al doilea rând este vorba despre un regim fiscal mai permisiv care i-a oferit șansa să ocolească plata unor impozite către statul român, pe teritoriul căruia își face afacerile.

Isle of Man este un paradis fiscal opac unde poți găsi informații doar de suprafață despre compania off-shore folosită de OMV Petrom în această schema de evaziune fiscal: Madison Advisory Ltd înființată în 2006 și-a deschis și o sucursală la București. Registrul comerțului din Isle of Man oferă contra cost o serie de documente despre evoluția acesteia (puteți accesa o parte din acestea aici) însă nici unul dintre acestea nu oferă informații legate de acționariatul companiei, tranzacțiile acesteia etc

Totuși într-o anchetă a subsemnatului mai veche despre evaziunea fiscală legată de afacerile putrede ale unor angajați ai ANAF și rudele acestora ( pe care o puteți accesa aici http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/metoda-clasica-si-toxica-sora-controleaza-la-stat-sotul-si-fratele-ofera-consultanta-in-privat-cristina-stefan-sefa-inspectiei-fiscale-din-anaf-e-investigata-de-ani-la-avere-pentru-conflict-de-i-112984.html) am regăsit off-shore-ul cipriot în relații comerciale cu OMV Petrom. La vremea, respectivă acestea reieșeau foarte clar din declarațiile 394 (pe care orice companie le depune la Fisc și în care sunt cuprinse totalitatea relațiilor comerciale ale unei companii) ale OMV Petrom pe care le consultasem și care arătau drenarea a zeci de milioane de lei de la OMV Petrom către Madison Advisory Ltd Sucursala București dar și către o altă companie off-shore înregistrată în Malta: CII Group International Ltd ;I filiala acesteia din România, Consulting Interim Management Investment Parners SRL.

La vremea respectivă arătam cum doar în anii 2001-2012 milioane de euro din conturile OMV Petrom, se scurg sub forma unor contracte de consultanță în conturile  Madison Advisors Ltd si CII Group International Ltd, ale căror filiale din România – Madison Advisors Ltd Sucursala București și Consulting Interim Management Investment Partners SRL – încheie la rândul lor contracte de consultanță cu o serie de persoane fizice române sau străine: Wolfgang Sandro Reiner Amann, Ricarda Gwen Konig, Pajam Sobhani, Carstem Wilhelm Schlau, Hearald Zetzsche etcetc
Conform actelor pe care le-am consultat – declarația 390 recapitulativă privind livările/ achizițiile/ prestările intracomunitare ale OMV Petrom pe anii 2011 si 2012 – această companie a încheiat o serie de contracte în perioada respectivă cu cele două companii off-shore din Malta și Isle of Man: Madison Advisors Ltd și CII Group International Ltd. Conform declarațiilor 390 ale filialelor celor două companii off-shore din România, Madison Advisors Ltd Sucursala București și Consulting Interim Management Investment Partners SRL, pe care le-am consultat, acestea au încheiat în aceeași perioadă contracte de livrări servicii către companiile mamă dar și achiziții de servicii tot de consultanță de la diverse persoane fizice fie de la PFA-urile deținute de către acestea.

Conform datelor de la Registrul Comertului, majoritatea covârșitoare a PFA-urilor deținute de aceste persoane fizice, inclusiv acestea, își au sediul la aceeași adresș din hotelul Marriot: Calea 13 Septembrie nr 90: Schlau Carsten Wilhelm Persoană Fizică Sobhani R.Pajam Persoană Fizică Autorizată, Sobhani Pajam Persoană Fizică Autorizată, Zetzsche Harald Persoană Fizică Autorizată, Zetzsche R. Harald Persoană Fizică Autorizată etc.

Fiscul a taxat suplimentar OMV Petrom cu 200 milioane euro doar pentru doi ani fiscali

Problemele OMV cu Fiscul nu se limitează doar la evaziunea fiscală descoperită pe plata salariilor prin compania off-shore. Surse din ANAF mi-au declarat că, inspectorii fiscali au stabilit pentru anii 2012-2013 o sumă suplimentară de plată pentru OMV Petrom de aproape 200 milioane de euro. “Cazul evaziunii fiscale cu firma off-shore care a ajuns pe masa procurorilor DIICOT este o mică parte din suma totală de 200 milioane de euro stabilită suplimentar de inspectorii fiscali ai ANAF ca taxe suplimentare datorate de către OMV Petrom pentru perioada celor doi ani în care compania a fost controlată. Practic ANAF a descoperit o serie de multe alte nereguli și am procedat în consecință întocmind o serie de alte rapoarte de control care însă nu au mai ajuns la procurori dar sumele respective au fost plătite de către companie. Au fost două rapoarte de inspecție fiscală: pe unul s-au verificat o parte din impozitele datorate pe acești doi ani, o parte din verificare s-a referit la celelalte categorii de impozite”, susțin sursele citate.

OMV Petrom nu comentează dimineața. Dă comunicat de presă mai pe seară. A fost audiată sau nu Mariana Gheorghe?

Oficialii OMV Petrom nu au dorit să comenteze informația legată de faptul că DIICOT a demarat o anchetă penală împotriva companiei lor și nici nu au dorit să furnizeze motivele pentru care au apelat la compania off-shore din Isle of Man pentru a-și plăti unii angajați, eludând astfel plata unor impozite de 120 milioane lei către bugetul de stat. Aceștia nu au dorit să comenteze nici informația conform căreia Fiscul le-a stabilit plata suplimentară a unor impozite în valoare totală de 200 milioane euro.

Spre seară au oferit mass-media un comunicat de presă în care susțin că au contestat raportul de inspecție fiscală al ANAF. ” La începutul anului 2015 compania a primit rezultatele unui control fiscal de fond care a vizat perioada 2009-2010, în urma căruia au fost stabilite sume suplimentare de plată. Aceste sume suplimentare reprezinta sub 1% din taxele și impozitele plătite de către companie pentru această perioadă.

Impunerea unor taxe și impozite suplimentare a fost generată de interpretări diferite ale legislației fiscale aplicabile. Întrucat interpretarea companiei este diferită de cea a inspectorilor fiscali, compania a contestat rezultatul controlului.
Suma rezultată din interpretarea inspectorilor fiscali a fost achitată de către companie, deși compania nu-și însusește această intepretare și a contestat rezultatele controlului.

Compania nu poate face alte precizări la acest moment, întrucat contestația companiei nu a fost încă soluționată.
OMV Petrom este printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu peste 2 miliarde de euro anual, reprezentand impozite, taxe și contribuții”.

Aceștia nu au dorit să furnizeze informații legate de stadiul dosarului și dacă Mariana Gheorghe, CEO-ul OMV Petrom, a fost deja audiată sau urmează să fie audiată de procurorii antimafia.

 

Written by steliannegrea

iulie 25, 2016 at 9:31 am

Postat in Uncategorized

ANAF: multinaționalele au scos într-un singur an din România 1 miliard de euro. Pe ce note a sforăit DNA? Unde-s dosarele penale, unde-s cătușele, unde-i circul mediatic?

leave a comment »

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/anaf-multinationalele-au-scos-intr-un-singur-an-din-romania-1-miliard-de-euro-pe-ce-note-a-sforait-dna-unde-s-dosarele-penale-unde-s-catusele-unde-i-circul-mediatic-117249.html

Un director tinerel și grizonat de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din ANAF se urcă pe un scăunel de bar și se pregătește pentru un interviu. Îl cheamă Ionuț Mișa care, între două priviri aruncate în pământ, îi zâmbește timid lui Sorin Pâslaru, fostul meu șef de la ZF. Și-a pus costumul bun și nu arată nicidecum ca orice inspector fiscal ci mai degrabă ca un consultant fiscal (http://www.zf.ro/companii/ionut-misa-anaf-identificat-miliard-euro-scos-tara-preturi-transfer-exportul-profit-face-achizitii-supraevaluate-pachete-salariale-nejustificate-onorarii-milioane-euro-avocati-consultanti-15527756).

În opt ani a făcut treptat pasul către șefia DGAMC de la cârma administrației financiare din Eforie. Acum controlează cele mai mari 1500 de companii din România,  care aduc jumătate din bugetul general consolidat al României care a fost anul trecut în valoare de 52 miliarde euro, atunci controla piețari care vindeau la negru nămol de la Techirghiol. Ascensiunea în carieră nu trebuie negată însă nimănui și e un motiv de mândrie pentru oricine.

Să înțeleg că nu v-ați prins cât de important e directorașul și nici ce poate ști și cum ar putea influența dezvoltarea României dacă ar colecta tot pentru stat și nu i-ar scăpa pe unii printre degete?

După câteva amabilitățe legate de cum se strâg banii la stat, Ionuț Mișa a aruncat bomba:” „Avem o analiză pe transfer pricing făcută la nivelul Direcţiei Generale Mari Contribuabili la sfârşitul lui 2014, iar din analiza pe care am identificat-o atunci privind sumele suplimentare  am ajuns la o sumă suplimentară de un miliard de euro numai pe marii contribuabili. Atunci însă erau 2.400 de companii acoperite de Direcţie”.

Transfer pricing adică prețurile de transfer e o definiție eufemistică și ca nisipul în cafea pentru evaziunea fiscală făcută de marile corporații care, prin tot felul de contracte păguboase pentru bugetul de stat al României dar și pentru mediul concurențial, scot ilegal sume uriașe din România. Scurt pe doi. Prin metode sofisticate, cu ajutorul unor contabili șmecheri și frumos parfumați și îmbrăcați, corporațiile au scos această sumă din România fără să aibă acest drept.

Cine ne poate spune cu certitudine dacă aceste sume sunt scoase ilegal și le putem încadra la evaziune fiscală? Păi doar direcția lui Mișa, fostul șef al Administrației Financiare din Eforie. El a descoperit 1 miliard de euro dar multe voci vorbesc de sume mult mai mari.

I-am trimis o serie de întrebări lui Ionuț Mișa. În răspunsurile sale seci și scurte și-a nuanțat declarațiile inițiale susținând că miliardul de euro descoperit nu se referă doar la multinaționale și că au fost făcute dosare penale care au fost trimise la DIICOT. “Nu cunosc stadiul acestor dosare”, spune Ionuț Mișa.

Să luăm contraexemplul DNA. Pentru dosare de corupție din același an 2014 al căror prejudiciu calculat a fost de circa 300 milioane de euro, DNA a întocmit mii de dosare penale, și-a transformat sediul său de pe Știrbei în obiectiv turistic unde a adus pentru audieri în spectacolul de seară al știrilor “elita“ politică și economică autohtonă. Și bine că face acest lucru.

 

De ce pentru o sumă de peste trei ori mai mare șefii multinaționalelor nu beneficiază de același tratament chiar din partea DIICOT care am văzut că a dat copy-paste la spectacolul de imagine pus în scenă cu success de DNA?

În primul rând la nivel legislativ s-au asigurat că toate informațiile din controalele făcute de ANAF sunt secret fiscal. Nu e ca la DNA unde o sursă cum altfel decât bine inteționată mai scapă unele informații din dosare către mass-media arondată acestei instituții. Cum ar suna de exemplu niște informații din dosarele multinaționalelor care au sifonat miliardul de euro afară?

“Dragă Hans iți remit acest contract de consultanță de consultanță absolut inutil dar pe care dorim să-l încheiem ca să mai scoatem câteva milioane de euro din România asta de doi lei“. Sau “Dear Jonathan te rog să-mi dai o listă de contractori pentru Bechtel că suntem pe final de contract cu idioții ăștia de români cărora desi le-am umplut conturile de șpăgi tot vor mai mult și nu ne mai rămâne și nouă de un profit gras așa cum se obține într-o economie emergentă“. Evident că sunt dialoguri fictive pentru că, nu-i așa, nici un procuror nu s-a obosit să ne dea nouă asemenea informații care, cel mai probabil, nici nu există deoarece multinaționalele au coduri de etică care le interzic să comită orice fel de lucruri ilegale.

Și aici vine șmecheria și mai sofisticată. Granița care transformă drenarea unor sume colosale în afara României prin prețurile de transfer din chestiuni aproape legale și sforăitoare de care se ocupă consultanții fiscali într-unele ilegale este extrem de mișcătoare, extrem de fină și observabilă doar unui fin cunoscător al fenomenului. Nu e ca șpaga sau evaziunea fiscală făcute cu dalta și ciocanul de către “elita“ politică și economică autohtone pentru care DNA e atât de specializată.

În al treilea rând , bugetele de publicitate ale marilor corporații, de care depinde ca de aer mass-media românească, fac minuni de-a dreptul de ani de zile reușind miracolul să seteze agenda presei românești care nu vorbește despre gunoiul de sub preșul acestora.

În al patrulea rând, există o reținere evidentă din partea procurorilor în a instrumenta dosare de evaziune fiscală instrumentate de subalternii lui Mișa. De oriunde ar fi ei, dar, în principal de la DIICOT,  nu intră cu mascații dis-de-dimineață în penthouse-ul șefului de corporație sau în sediile luxoase ale corporațiilor. Nu știu de unde le vine această “politețe“. Dar e un mister ce necesită o rapidă elucidare pentru că în lipsa acesteia crează frustrări și iritări legitime.

Ieșirile recente ale fostului șef al ANAF, Gelu Diaconu, desi tardive ne oferă un indiciu: prezența ambasadorilor străini în biroul său pentru a face presiuni pentru o companie sau alta.

Pentru a elimina frustrarea și inechitățile de tratament asezonate cu dublu standard e nevoie de un singur lucru: un singur tratament pentru toate companiile indiferent de acționariatul lor. Atât din partea inspectorilor fiscali dar și a procurorilor de la ce parchet or fi ei.

Nimeni nu vrea ca vreo multinațională să plece din țară pe refrenul nationalist găunos al altor secole “afară, afară cu străinii din țară”, dar nici să aflăm, peste câțiva ani, că statul român stă cu biciul doar pe propiile companii pentru că acestea nu au un ambasador care să dea cu pumnul în masă.

 

Written by steliannegrea

iulie 18, 2016 at 2:10 pm

Postat in Uncategorized

Incompetentul cu ștaif. Plus: în cât timp l-ar fi arestat șefa DNA pe Manuel Barroso?

leave a comment »

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/incompetentul-cu-staif-plus-in-cat-timp-l-ar-fi-arestat-sefa-dna-pe-manuel-barroso-117221.html

Hoțul și incompetentul dintr-un guvern politic îl vezi de la distanță, îl vezi la DNA și nu ți-l mai dorești în veci în vreun guvern. Aici mulți și-au dorit un tehnocrat: e liber de constrângeri politice, are ceva bani din pozițiile anterioare deci greu să-l vezi pe la DNA, e educat și instruit. Una peste alta e fără cusur. Politicianul a ajuns să reprezinte tot ceea ce detest electoratul în timp ce tehnocratul e tot ceea ce visează electoratul.

Mitul însă se năruie.

Am întâmpinat cu un entuziasm nedisimulat numirea lui Dacian Cioloș în funcția de premier și a unui număr de miniștri care aveau un background profesional extrem de solid. Însă la mai bine de șase luni de la numire, Cabinetul Cioloș este prins între interesele PSD care domină eșaloanele inferioare ale ministerelor și lipsa neanticipată de performanță a unora dintre miniștrii săi, extrem de galonați la începturile guvernării dar care s-au pierdut în banale acțiuni de imagine, fără substanță dar abil creionate.

Trei exemple. Numai cu galonați plini de ștaif.

Primul. Cristian Ghinea de la Fonduri Europene venit din zona ONG are în fișa postului obligația să crească gradul de absorbție al fondurilor europene își pierde energia într-o inutilă confruntare cu Ponta-Ghiță al căror viitor politic e în mâinile DNA și, mai important, al instanțelor de judecată ulterior. Ghinea se plânge că e urmărit de paparazzi lui Ghiță. Nu spune că s-ar întâmpla ceva ilegal ci doar insinuează ceva cu parfum de ilegalitate. Nu prezintă dovezi. Acționează ca un politican mediocru.

În schimb, pe exercițiul financiar 2013-2020 nu a fost absorbit nici un euro. Ministerul Fondurilor Europene e anchilozat și impotent. Vreți să știți cum se mișcă lucrurile pe acolo: au publicat pe 12 iulie un comunicat de presă pentru o șezătoare care avusese loc într-o zi de vineri pe 8 iulie în care s-a discutat într-o primă fază că vor urma să se mai întâlnească (http://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati/1966-ministerul-fondurilor-europene-a-lansat-seria-forumurilor-tematice-pentru-implementarea-programelor-operationale-2014-2020).

Culmea ironiei, premierul este un fost comisar european cu experiență în atragerea de fonduri europene.

Al doilea. Vlad Voiculescu de la Sănătate venit din departamentul de Sănătate al unei bănci austriece. Subalternii săi ne anunțau veseli zilele trecute că a ajuns și în România virusul Zika, cel cu țânțarii care produc diverse malformații. Virusul a fost adus în România de o domnișoară care, între timp, se simte bine și a fost și externată. Totuși, UE a fost informată. Operațiunea de imagine reușită, pacienții din sistemul public de sănătate își continuă nestingheriți coșmarul.

Al treilea: Costin Borc, vicepremier. Venit de la o ditamai multinaționala producătoare de ciment. A prezentat o strategie de dezvoltare a României, un draft de amploarea unei lucrări de anul 1 de ASE. Ulterior ne-a mai spus că negociază cu încă unul-doi producători auto care să-și deschidă capacități de producție în România. Nu avem nume, nu ave vreo locație, nu avem nici un fel de date, nici măcar pe surse. Dar domnul Borc a trecut la următorul nivel. Se visează în interviurile din presă următorul prim-ministru.

Al patrulea. Achim Irimescu, ministrul agriculturii venit de la Comisia Europeană. În ciuda tuturor scandalurilor în care fie a fost implicat, fie nu a reușit să le gestioneze și a întârzierii plăților de la UE către agricultori a rămas în funcție grație unei relații apropiate cu primul ministru. Culmea ironiei, Dacian Cioloș este fost comisar european pe agricultură.

Dacă îi mai punem la socoteală și pe cei patru miniștri destituiți avem un cabinet Cioloș care nu se află pe buza prăpastiei ci în anticamera nereușitei blânde și plate, chiar neașteptate în opoziție cu uriașele așteptări cu care a fost investit. Aveau nevoie de mai mult timp? De mai multă susținere parlamentară? Ar fi trebuit să facă mai multe compromisuri cu toxica majoritate parlamentară? De ce nu au fost priviți cu mai multă încredere de marii investitori care ar fi trebuit să-și dea seama că, la cârma Patriei, au venit profesioniștii?

Așa cum de exemplu s-a întâmplat în cazul fostului șef al Comisiei Europene, Manuel Barroso, angajat, culmea ironiei, de către Goldman Sachs, banca de investiții din cauza căreia a pornit criza financiară din 2008. Pentru a atenua efectele nocive ale acesteia, UE, cu Barroso la cârmă, a pompat sute de miliarde de euro din taxele și impozitele europenilor.

Ce ne spune nouă această știre?

Unu. Pentru șpăgarii de la noi. Trebuie să vă rafinați metodele și nu mai fiți ghiolbani să luați la sacoșă ca să vă ia DNA-ul ca din oală. Așteptați o astfel de numire care sțarnește cel mult scandal mediatic nicidecum acțiuni penale.

Doi. Pentru șpăgarii de la ei. Nu există pentru că acolo lobby-ul făcut în timpul ocupării unei poziții guvernamentale nu e răsplătit direct și imediat ci după aceea cu o funcție generoasă sau alte stipendii iar un DNA atât de puternic nu mai există prin Europa.

Trei. Melanjul dintre birocrația europeană și business-ul privat mare/revolving door e atât de benefic pentru ambele părți încât nu va fi niciodată spart de nici un DNA european.

Patru. Tehnocraților aveți grijă unde vă angajați după ce vă terminați mandatul în Cabinetul Cioloș ca să știm și noi interesele cui le-ați servit cât v-ați dat de ceasul morții să faceți Patria să meargă când erați într-o funcție guvernamentală.

Cinci. În țările acestea mici unde corupția colcăie și unde prietenii de pahar al domnului Barroso finanțează ONG-uri, care duc importante campanii anticorupție, uimitorul caz al reconversiei profesionale a domnului Barroso de la stat la privat stârnește frustrare și iritare. Nu în sensul  naționalist șovin că doar nu o să încălcăm granițele corectitudinii politice dar al elevului ascultător care își vede profesorul pălmuind studentele.

Written by steliannegrea

iulie 13, 2016 at 8:28 am

Postat in Uncategorized

Cu românul la psihiatru. Luptătorul anticorupție care votează cu hoții sau cu ajutoarele de hoți

leave a comment »

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cu-romanul-la-psihiatru-luptatorul-anticoruptie-care-voteaza-cu-hotii-sau-cu-ajutoarele-de-hoti-116854.html

Întrebarea care unora le dă fiori pe șira spinarii iar altora plăceri orgasmice e vedeta acestor alegeri locale: cum se face că românii susțin din plin lupta anticorupție și DNA și își freacă mâinile de bucurie când un politician corupt e scos în cătușe dar aceeași români au votat masiv la aceste alegeri locale totalmente la București cu PSD un partid plin de politiceni corupți, dar și cu alți mușterii ai DNA la Baia Mare, Craiova, Brașov și cu alți mușterii lipsă ai DNA pe la Constanța? Cum e posibil logic și chiar fizic ca în mintea românului să încapă o admirație pentru cel care aplică pedeapsa dar și o adorație fățișă pentru cel căruia i se aplică pedeapsa? De unde o astfel de atitudine cel mai probabil schizoida?Când minte și când spune adevărul românul legat de lupta anticorupție? E posibil să fie sincer în ambele cazuri?

Nu PNL e principalul învins la aceste alegeri locale pentru că, dincolo de situația dezastruoasă de la București, unde a reușit unica performanță să înroșească un oraș declarat de dreapta, a reușit scoruri bune în țară și cred că se va stabiliza undeva la 10 puncte procentuale în spatele PSD. Absenteismul masiv a fost cauzat de decizia votului într-un singur tur de scrutin, a unei noi legi electorale, care a limitat masiv cheltuielile cu publicitatea și expunerea candidaților, și nu în ultimul rând lupta anticorupție și DNA.

De altfel ultimele două au fost marii învinși în această campanie electorală deși fenomenul și organul nu au participat direct în campanie dar au împânzit teamă viscerală în rândul majorității candidaților. Perfect justificată pentru că fenomenul corupției în rândul clasei politice centrale și locale e unul cvasigeneralizat. Au și pentru ce să se lupte: autorităție locale și centrale cheltuie anual pe bunuri și servicii 15-16 miliarde de euro din care Curtea de Conturi susține că aproximativ 40% sunt sifonați.

Am tot sperat că jucătorii existenți în piața politică vor avea o criză de conștiință și vor face un pas înapoi sau măcar vor ceda în fața dorinței absolut necesare de curățenie susținută cel puțin la nivel declarativ de către populație. Am greșit. În afară de București unde de la Sorin Oprescu până la Andrei Chiliman s-a făcut pasul înapoi cu excepții totuși de tip Piedone, Robert Negoiță și Vanghelie în țară a fost o veselie cvasigeneralizată a candidaților cu probleme penale. Culmea este nu numai că aceștia au avut tupeul pantagruelic să candideze și să-și apere feudele, pe care și le-au cimentat în timp, dar mulți dintre aceștia indiferent că au fost de școală mai veche sau tineri au și fost aleși într-o proporție zdrobitoare: Cătălin Cherecheș la Baia Mare cu 70%, Olguța Vasilescu la Craiova și George Scripcaru la Brașov cu 60% sunt cele mai frapante exemple.

Sunt situații aparent mai puțin dezastruoase cum este Constanța unde Decebal Făgădău, paharnicul tripletei toxice Mazăre-Nicușor-Strutinsky, toți anchetați sau trimiși în judecată în diferite dosare de corupție ale DNA, a ieșit cu ceva emoții primar dând copy-paste metodelor toxice. Practic, DNA a făcut curățenie la vârful hidrei dar i-a lăsat intact corpul, ba i-a permis să îi răsară un cap mai mic.

Că o camarilă conducătoare nu face pasul înapoi și se zvârcolește în toate formele imposturii pentru a scăpa de mâna lungă a legii e de înțeles din punct de vedere al instinctului de supraviețuire. Niciodată de apreciat. Însă ce se întâmplă cu electoratul care, deși a ieșit în număr extrem de mic la vot, de doar 30% în București, de exemplu, a preferat să ștampileze coruptul deși la nivel declarativ preferă anticorupția și DNA?

E adevărat că au votat foarte puțini, practic doar nucleul dur de votanți și de simpatizanți plus familiile acestora și o mână extrem de restrânsă de entuziaști, dar totuși să existe vreunul, măcar unul chiar și din “prostime” care să își dea votul pentru cineva care l-a furat? Cred oare „deștepții” că “prostimea” nu are instinct de supraviețuire și zâmbește tâmp în fața agresorului din politică când îi mai îndeasă mâna adânc în buzunar?

Răspunsurile ezitante, căutarea după unele răspunsuri care să fie logice și să aibă parfum de credibilitate va lungi agonia și va umple de fiori pe șira spinării și lehamite în creștere pe susținătorii luptei anticorupție dar le va oferi noi plăceri orgasmice detractorilor luptei anticorupție ale căror puseuri gălăgioase le va oferi noi și noi motive pentru încă un asalt împotriva luptei anticorupție la nivel legislativ.

Să fi impresionat atât de mult la tv lungile boceli ale corupților și ale numeroșilor apărători ai acestora sau DNA dar și alte parchete să fi înregistrat un eșec de etapă în instrumentarea unor cazuri și în explicarea altora sau pur și simplu să-și fi ales un timing ce îi este defavorabil? Să nu mai poată DNA să facă față fenomenului generalizat sau există și în această instituție un păgubos proces de privit în oglindă la propria vanitate și excepționalitate profesională care îi direcționează către autism privit ca unicitate nemaiîntâlnită? De bine, evident că nu se poate altfel la DNA.

Fără doar și poate că lupta anticorupție nu trebuie să se oprească în ciuda tuturor cântecelor de lebădă ale politicienilor și chiar a faptului că au reușit să își vândă cu brio electoratului propriile vicii, lăcomia de bani și de putere, învelite în staniol de virtute.

Pentru că nu numai la nivel central acolo unde PSD a pus mâna pe tot, deși nu toți noii lor primari sunt bântuiți de corupție ba chiar unii dintre ei au lupta cu rețele mafiote extrem de bine ancorate în ultimii ani, dar mai ales în țară feudele politicienilor indiferent de partid s-au întărit începând cu Baia Mare, continuând cu Brașov, Alba Iulia, Craiova sau Constanța.

Written by steliannegrea

iunie 6, 2016 at 12:29 pm

Postat in Uncategorized

Cum au ajuns Nicușor Dan și Cătălin Predoiu să se certe ca două precupețe care să-i țină trena Gabrielei Vrânceanu Firea

leave a comment »

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cum-au-ajuns-nicusor-dan-si-catalin-predoiu-sa-se-certe-ca-doua-precupete-care-sa-i-tina-trena-gabrielei-vranceanu-firea-116769.html

Ultima săptămână ar fi trebuit să-i găsească pe cei doi principali contracandidați ai Gabrielei Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, mărindu-și șansele de câștig și nicidecum pierzându-se în certuri de precupețe care să-i țină trena viitorului edil al Capitalei. Cei doi orgolioși s-au lansat într-o dispută sterilă pe subiectul cine ar trebui să se retragă din cursă pentru a-i face loc celuilalt, dispută care îi îndepărtează și mai mult de favorita cursei așa cum reiese din sondajele de opinie cea care este beneficiara netă a acestei cirovăieli de precupețe.

Care dintre cei doi a inițiat scandalul contează acum în ultima săptămână de dinaintea alegerilor de duminică doar pentru istorici și nicidecum pentru contemporani care se vor fi trezit în duminica alegerilor că iar sunt plini de dezgust, de lehamite și de dor de ducă că iar a ieșit PSD-ul.

În opinia mea scandalul a fost pornit de celcarenuadatșinualuatșpagăînviațalui Nicușor Dan. El se află într-o situație mult mai ingrată față de Cătălin Predoiu deoarece, dacă nu câștigă acum la București, șansele ca finanțatorii să îi plece cresc exponențial iar viitorul său politic este pus serios în pericol deoarece trebuie să intre în Parlament pentru a se mai menține în politică, acolo unde ne aduce aminte de fiecare dată că nu aparține. Cu o Uniune Salvați Bucureștiul, a cărei competență îi este dată de titulatură, îi va fi greu să îl convingă pe cel din Cluj Napoca că are soluții viabile pentru România.

Pe Nicușor Dan l-au ajuns și blestemele contracandidaților săi, mânjiți cu tot felul de acesta cu tot felul de adjective, acum că s-a descoperit că șeful său de campanie e prins prin PanamaPapers, ceea ce e adevărat nu e o infracțiune în sine dar are o încărcătură negativă în opinia publică, dar și faptul că cel puțin unul dintre finanțatorii săi cochetează cu controversa: Iulian Stanciu este fondatorul emag și unul dintre partenerii de afaceri ai lui Sebastian Ghiță, fost deputat PSD, fost finanțator, prieten și partener de petreceri cu Victor Ponta și care se află acum mai mult pe la DNA într-o serie de dosare de corupție.

În urmă cu mai bine de o lună de zile Nicușor Dan a mai declarat pe la colțuri că liberalul de la vremea respectivă, Ludovic Orban, ar trebui să se retragă din cursă în favoarea lui. Imediat internetul acolo unde Nicușor Dan pare să domine a preluat știrea și a rostogolit-o câteva zile însă din cauza lipsei unui răspuns favorabil s-a stins de la sine.

Acum același catindat antisistem îi cere imperativ contracandidatului său pentru locul doi să se retragă dacă va fi realizat un sondaj imparțial făcut de o firmă internațională al cărei renume nu poate fi pus la îndoială. Evident că este o condiție ce nu numai că nu poate fi îndeplinită dar care pur și simplu nu trebuie îndeplinită.

De cealaltă parte, Cătălin Predoiu este cea de-a patra opțiune a PNL pentru Primăria Capitalei deși este șeful acestui partid pe București și ar fi trebuit să fie prima opțiune. Cu orgoliul său nemăsurat și nepotrivindu-se cu foncția de primar ci doar cu unele mult mai înalte guvernamentale, Cătălin Predoiu s-a lăsat convins să candideze numai când pur și simplu nu mai era nimeni care să-și asume o astfel de candidatură după ce Cristian Bușoi, Ludovic Orban și Marian Munteanu au fost fie soluții nefericite, fie au fost lăsați elegant să-și rupă gâtul.

Cătălin Predoiu îi reproșează lui Nicușor Dan că îi facilitează ascensiunea Gabrielei Firea și că deja se visează viceprimar al acesteia. Ultimul scandal dintre cei doi a pornit de la propunerea acestuia, de altfel o cheie clasică, de a se retrage unul dintre ei dacă un sondaj arăta că celălalt stă mai bine. Evident că s-ar fi certat pe numele firmei, pe metoda de sondaj aleasă, pe numele operatorilor care vor face sondajul etcetc numai, numai ca discuția să depășească data alegerilor locale.

Pe de altă parte, Cătălin Predoiu pare că nu-și controlează nici măcar propria organizație de partid la nivel de București acolo unde există mai multe blaturi între candidații PNL și cei din alte partide însă cel mai grețos și dizgrațios este la sectorul 4 acolo unde “liberalul” Răzvan Sava a făcut echipă cu falsul Piedone, fostul primar al acestui sector anchetat în tragedia de la Colectiv.

În timp ce Dan și cu Predoiu se ceartă ca la piață cine este cea care profită din plin de harța dintre cei doi tocmai în ultima săptămână a campaniei electorale? Păi tocmai precupeața șefă, cea care e hulită de mai toată lumea și în a cărei victorie reformiștii și sofisticații nu vor să creadă la fel cum copii mici își țin mâinile pe ochi și nu vor să creadă în existența lui BauBau. Democrația este un joc al numerelor iar majoritatea, fie că este cu mai puține clase dar care merge la vot, fie că este mai școlită dar plină de lehamite, decide.

Mai mult candidatul PSD este favorizat atât de faptul că alegerile vor fi într-un singur tur de scrutin dar și de modificările la legea finanțării partidelor politice care limitează drastic finanțările și implicit posibilitatea ca cei de pe locurile inferioare în sondaje să fie în atenția opiniei publice. Peste toate, campania anticorupție a DNA a paralizat campania electorală și nu pare că mai poate influența în mod decisiv lupta pentru Primăria Bucureștiului.

Ar fi putut-o influența mai radical și în bine în alte orașe mari din România însă nu a făcut-o deși nu dovezile i-au lipsit.

Written by steliannegrea

mai 31, 2016 at 9:54 am

Postat in Uncategorized

Caz concret: Cum DNA clasează rapid un caz de corupție pentru că nu a fost sesizată “în mod regulamentar”, pentru că “nu e organ de control” și că ”e în sarcina altor organe ale statului să verifice cele sesizate”. (Documente)

leave a comment »

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/alt-caz-concret-cum-dna-claseaza-rapid-un-caz-de-coruptie-pentru-ca-nu-a-fost-sesizat-in-mod-regulamentar-pentru-ca-nu-e-organ-de-control-si-ca-e-in-sarcina-altor-organe-ale-statului-sa-ve-116576.html

 

În urmă cu vreo patru ani scrisesem o anchetă jurnalistică în Evenimentul Zilei despre cum clanul Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu-Sorin Strutinsky își modernizaseră hotelul Flora pe care îl dețineau în mod oficial cu 17 milioane lei din care 6,3 milioane lei din fonduri europene cu o firmă de construcții, Xenoti SRL, care, culmea ironiei, era deținută tot de către Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu.

DSCN0809

Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) se autosesizează pe 27.02.2012 după ancheta mea din EVZ și îmi comunică la vremea respectivă că va derula o anchetă (http://www.evz.ro/off-shore-ul-cipriot-al-lui-mazare-anchetat-de-departamentul-antifrauda-975426.html) . După mai bine de patru ani îmi comunică că a definitivat ancheta și că a trimis-o către DNA pentru verificări privind posibile fapte de corupție.

Conform unui răspuns pe care l-am primit de la DNA astăzi (vezi documentul aici

) sesizarea DLAF este înregistrată la DNA – Structura Centrală sub nr. 265/VII-1/2015 pe 04.03.2015 de unde după două zile este expediată la DNA Constanța. Într-o singură zi procurorul Andrei Bodean întocmește rapid un răspuns în care clasează dosarul, răspuns pe care mi-l și expediază a doua zi și sub semnătura procurorulu șef serviciu, Sorin Constantinescu.

În esență le solicitam procurorilor să se uite pe o posibilă faptă de corupție legată de fraudarea fondurilor europene prin care tripleta toxică de la malul mării centra și dădea cu capul: pe de o parte organiza licitația pe fonduri europene pentru hotelul pe care îl dețineau pe care au atribuit-o tot firmei pe care tot ei o dețineau adică se aflau într-un vădit conflict de interese, aspect la care contribuabilii europeni sunt extrem de sensibili.

Că DNA trece rapid peste o faptă de corupție pe care o clasează deja nu mă mai miră însă sfaturile celor doi procurori pe care le-au inserat în răspunsul pe care mi l-au trimis după ce au investigat cazul o singură zi fac toți banii. “Caracterul nepublic al urmăririi penale ne împiedică însă să furnizăm date suplimentare cu privire la această cauză, pentru a nu anula elementul surpriză și a nu avertiza persoanele interesate cu privire la investigațiile efectuate, fiind de altfel și recomandabil și pentru autorul sesizării și procedeze în același mod”. Bolduirea să știți că nu îmi aparține ci este tocmai opera celor doi procurori care probabil nu aflaseră de la colegii lor de la DLAF că aceștia se autosesizaseră și nu fuseseră sesizați de către mine.

Mai departe cei doi procurori își iau avânt suplimentar și se leagă și mai tare de mâini și de picioare, spunându-mi că nu pot face verificările solicitate de mine în ceea ce-i privește pe Mazăre și Nicușor Constantinescu. “În ce privește al doilea aspect care reiese din conținutul petiției, respective efectuarea unei anchete care să elucideze modul în care fondurile europene sunt cheltuite de către autoritățile din subordinea fostului primar al mun. Constanța, Mazăre Radu Ștefan, și a fostului președinte al Consiliului Județean Constanța, Constantinescu Nicușor Daniel precizăm că Direcția Națională Anticorupție nu este organ de control, astfel încât să poată efectua verificări preventive pentru a constata comiterea unor infracțiuni, ci are exclusiv competența funcțională de a efectua urmărirea penală atunci când este sesizată potrivit Codului de procedură penală cu privire la săvârșirea unor infracțiuni concrete”. Din nou bolduirea le aparține procurorilor DNA.

Cei doi procurori nu s-au oprit aici și mi-au spus că e în sarcina altor organe ale statului să verifice cele sesizate de mine, fără să îmi și nominalizeze care ar fi aceste organe ale statului. “Prin urmare, DNA nu poate proceda la efectuarea verificărilor solicitate decât după ce a fost sesizat în mod regulamentar cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de competența sa, în cadrul unui proces penal. Este în sarcina altor organe ale statului să efectueze verificări și analize de genul celor indicate de autorul sesizării, iar în cazul în care din acestea rezultă indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, să sesizeze DNA sau alt organ de urmărire penală”.

Cu alte cuvinte DNA culege doar roadele unei urmăriri penale însă munca efectivă să o facă cu totul alții. Și dacă tot ne ducem la DNA să îi dăm totul mură în gură pentru că procurorii nu stau să aplece urechea la tot felul de sesizări făcute de toți neinsprăviții, care colac peste pupăză, le mai fac și fără să respecte codul de procedură penală.

Așa că cei doi procurori DNA au concluzionat: ”Față de cele expuse mai sus, se constată că aspectele sesizate nu justifică declanșarea unui proces penal, motiv pentru care lucrarea se clasează”.

Parcă am mai auzit undeva recent o astfel de abordare din partea unor procurori. De data aceasta erau cei ai DIICOT care au clasat rapid câteva sesizări legate de posibilele nereguli la licitațiile la care a participat firma Hexi Pharma SRL, cea care a vândut detergenți diluați spitalelor de stat, sesizare care fusese declinată, la rândul ei, de către DNA – structura centrală.

 

Written by steliannegrea

mai 11, 2016 at 3:34 pm

Postat in Uncategorized

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.