Steliante – Enemy of the state

Enemy of the state

Ljubliana a fost pentru o zi capitala URSS

leave a comment »

Sindicalisti din toate tarile s-au reunit in acest weekend la Lubliana pentru salarii mai mari. Alaturi de movementul sindical de la Ljubliana se aflau o alta gasca de minti care gandesc pentru noi toti: ministrii de finante care se inghesuiau alaturi de reprezentantii Bancii Centrale Europene la o reuniune Ecofin pentru face un apel la moderatie in privinta cresterilor salariale. Summitul NATO de la Bucuresti a fost parfum pe langa ce s-a intamplat la Ljublinana unde pe langa aglomeratie s-au adunat baietii care cred ca Europa poate merge mai departe cu frana de mana trasa de ei: sindicalisti si politicieni.

Iar sindicalistii au inceput sa strige: „Augmenter les salaires: une priorité pour les travailleurs européens” (Cresterea salariilor: o prioritate pentru muncitorii europeni), „Europe’s workers need a pay rise” (Muncitorii Europei au nevoie de o crestere salariala), „Salarios dignos y derechos sociales” (Salarii demne si drepturi sociale). Totusi e bine ca toata suflarea miscarii sindicale din Europa s-a strans sambata pentru a nu periclita profiturile patronilor carora le solicita cresteri salariale.

Ce frumos si cat de veridic se vrea mesajul sindicalist expus la Ljublinana pentru un muncitor din uzina Volkswagen din Volfburg sau pentru cel de la Dacia de la Colibasi. Fritz si Gica din aceeasi industrie poate chiar ca regreta ca nu s-au dus la Ljublinana unde pe langa ca ar fi putut sa strige in favoarea drepturilor lor cu eticheta sindicala ar mai fi putut sa faca si un shopping si sa se pozeze cu ospataritele de pe terasele orasului. Cu siguranta aceste regrete nu sunt impartasite si traite de liderii lor de sindicat, Adolf si Dumitru, care au ajuns la Ljubliana sa „lupte”, sa „fluiere” si „sa bata cu pumnul in masa”. Sa ii vada toti cum se lupta pentru niste drepturi pe care hulpavii patroni si actionari ai uzinelor la care lucreaza nu vor sa le dea.

Dar cum camasa de pe tine e mai aproape decat orice alt interes, angajatul sindicalist si seful sindicalist nu vad si dincolo in ograda patronului care are de jonglat intre venituri si costuri. Cine e mai important Fritz muncitor sindicalist sau Fritz actionar pe bursa la uzina la care lucreaza sau Fritz platitor de taxe si impozite? Sindicalistii sefi mizeaza pe leneveala sindicalistilor angajati care nu vad decat latura lor de muncitori sindicalisti si care nu se gandesc niciodata ca ar putea deveni macar cu pretul unei lazi de bere la care ar renunta actionari pe bursa la uzina de la care cere marirea de salarii. Ce ar spune Fritz actionar la uzina Volkswagen din Volfburg daca colegii sai ar cere o marire de salariu si de aici dividendele pe care ar urma sa le primeasca s-ar diminua considerabil?

De cealalta parte risipitorii ministri de finante adunati in aceeasi perioada la Ljubliana si-au gasit deodata mesajul lucid si care ne-ar indemna sa credem ca ei chiar ar fi cu capul pe umeri. „Pot sa inţeleg foarte bine cererile sindicatelor. Dar cresterile de salarii ar trebui sa depinda de productivitatea reala”, a declarat comisarul european pentru afaceri economice, Joaquin Almunia. Doamne, daca o asemenea clarviziune ar fi afisata de politicienii risipitori in anii electorali, cand cheltuielile pentru atragerea vanzatorilior ieftini de voturi sar in aer, ne-am putea linistiti retrage linistiti la Techirghiol pentru o linistitoare baie de namol.

Anunțuri

Written by steliannegrea

Aprilie 6, 2008 la 12:41 pm

Publicat în Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: