Steliante – Enemy of the state

Enemy of the state

Putem sa ne aparam in fata idioteniei savante a mintilor luminate in privinta libertatii de exprimare? Toata lumea pe goagal pentru definitia satirei, un cuvant preluat din limba franceza

leave a comment »

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/putem-sa-ne-aparam-in-fata-idioteniei-savante-a-mintilor-luminate-in-privinta-libertatii-de-exprimare-toata-lumea-pe-goagal-pentru-definitia-satirei-un-cuvant-preluat-din-limba-franceza-110944.html

Ca un gandac necitit ce ma aflu mi-e greu zilele acestea sa ma lupt cu elefantii toba de carte ai Patriei care sunt gata, gata sa traseze limite libertatii de exprimare dupa atentatul terorist de la Charlie Hebdo. O fervoare mai mare de a-mi baga pumnul in gura n-am mai vazut de ceva vreme si nu ma refer la minti securistoide si la politruci gata sa ne arate ca ne apara, ne reprezinta interesele ci la ditamai gigantii intelectuali de la Andrei Plesu pana la Ion Cristoiu si ziaristul Trei Initiale, CTP. Cu totii sunt oripilati de obscenitatea pornografica a caricaturilor din Charie Hebdo – lucru cu care sunt si eu de acord ca gandacul trebuie macar in parte sa ingane elefantul daca vrea sa se gudure pe langa acesta de la distanta la banale lansari de carti– si sunt gata sa puna stavila libertatii de exprimare, sa o ingradeasca, sa o mai domesticeasca astfel incat sa nu deranjeze sensibilitatile unor nebuni. Ce i-o fi apucat: o fac din frica, din pura dorinta de conservare toti fiind mai avansati in varsta si deci dorindu-si o viata probabil mai linistita, mai fara griji, or fi obosit sa se lupte pentru libertatea de exprimare sau pur si simplu or fi cazut in capcanele intinse de adevaratii adversari ai libertatii de exprimare fie ca se numesc teroristi sau factori de decizie din structurile de securitate sau politruci zelosi ? Sau din alte motive pe care eu nu le intrevad?

Sa nu fi citit cei trei definitia satire fie intr-un dictionar pe hartie sau pe online? Mi-e greu sa cred. Sa nu-si mai aduca aminte de aceasta definitie – scriere in versuri sau in proza in care sunt criticate defecte morale ale oamenilor sau aspect negative ale societatii, cu intentii moralizatoare; scriere sau discurs cu caracter batjocoritor, vehement; categorie estetica din sfera comicului care critica cu violent si caricatural pe cineva sau ceva – din franceza satire, latina satira. Asta faceau caricaturistii de la Charlie Hebdo. Si-au asumat un astfel de produs mediatic, al satire ca doar mass-media are si alte roluri in afara de cel de informare. Sa nu stie aceste marunte trivialitati pe care le gaseste un pustan de 5 ani pe internet?

Cate texte abrupte, grunjoase, murdare, pline de cuvinte scabroase nu a scris ziaristul Trei Initiale si cum ar fi reactionat atunci daca cineva de prin societatea civila s-ar fi trezit ofensata si nu s-ar fi limitat sa-l dea in judecata si sa astepte decizia unui judecator ci i-ar fi trasat imediat o limitare a libertatii de expresie asa cum judeca el acum caricaturile celor de la Charlie Hebdo?

Cate insulte, insinuari perfide, scuipati si subiecte despre gaini nascatoare de pui vii a scris Ion Cristoiu de astazi doar pentru ca domniei sale caricaturile celor de la Charlie Hebdo nu i se par “digerabile” si deci nu include atentatul de la Paris in categoria celor impotriva libertatii de exprimare ci impotriva unora cu gusturi indoielnice ce nu pot fi exponenti libertatii de exprimare.

Si atunci daca totusi stie definitia satirei ce-l determina pe Andrei Plesu sa sustina: :”am dreptul in numele libertatii de expresie, sa cer public limitarea inteleapta a libertatii de expresie mai exact sa cer legiuitorului si spiritului civic, dar si bunei cuviinte, civilizatiei interioare, bunului simt sa ma ajute”.
Aici doresc cei trei sa ne aduca? Sa incepem sa cochetam cu idea trasarii unor limitari ale libertatii de expresie? Cine ne garanteaza ca aceasta limitare este cea corecta si mai ales ca nu vor urma si altele astfel incat in cativa ani ne vom intoarce cu catel si purcel in niste timpuri mai tenebroase si mai cenusii decat comunismul ceausist? Haideti domnule Plesu ca doar ati citit sufragerii de carti spre deosebire de subsemnatul trageti primul prima limitare a libertatii de exprimare si spuneti-ne daca pe viitor vreun fanatic religios ce-si soarbe acum linistit cafeaua la Medina bucuros nevoie mare ar zice ca rosul este o culoare sacra, dupa o reinterpretare a Coranului, ce ne facem? Stam cu totii cu inima indoita ca poate ne sare o bomba sub fund in metrou sau fugim repede la vreun Consiliu al Inteleptilor si mai tragem o limita la libertatea de exprimare excomunicandu-i pe toti cei care doar pronunta cuvantul rosu?

Personal 95% din caricaturile din Charlie Hebdo la adresa islamului, catolicismului, iudaismului etc mi se par dincolo de puterea mea de intelegere dar asta nu ma determina sa incep sa pun la indoiala o secunda dreptul respectivilor caricaturisti sa se exprime in felul in care o fac si libertatea de exprimare in ansamblu. Trec mai departe cum trec peste multe lucruri zilnic iar daca m-ar deranja vreuna dintre ele in cel mai rau caz m-as duce in Justitie.

Fie cu avangarda formata din lideri de opinie ca cei trei fie folosindu-se de acestia, o intreaga liota de politruci papusariti de un pluton securistoid, carora atentatele le-au picat cum nu se poate mai bine, au revenit pe piata cu legi dubioase ale securitatii cibernetice dupa ce anterior le mai cazusera vreo doua legi similare pe la CCR. Cu atitudini gen de “take it or leave it” si cu “antemergatori” gen Sebastian Ghita sau alti politruci in sustinerea legilor pe siguranta cibernetica sau a altora similare, distanta dintre ce-si doresc si ce ar avea nevoie serviciile in materie de legislatie ca sa combata terorismul si ceea ce-si doreste societatea in ansamblu in privinta libertarilor fundamentale va fi tot mai mare.

A nu se intelege ca abuzuri nu pot exista in tabara aparatorilor libertatii de exprimare unde diversi “arestaci” ai binelui din unele ONG-uri de mucava nu s-ar lega de garduri si n-ar boci pe “starvul” democratiei autohtone numai ca sa mai inmoaie niste inimi de finantatori repede varsatori de lacrimi si ca sa-si mai faca rost de vreo deplasare la simpozioane cu bufet suedez.

In ciuda perspectivelor sumbre sub care a inceput dezbaterea pe limitarea sau nu a libertatii de exprimare dupa atentantul de la Charlie Hebdo, incepe o polemica publica interesanta cu final neprevazut.

Anunțuri

Written by steliannegrea

Ianuarie 12, 2015 la 5:25 pm

Publicat în Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: