Steliante – Enemy of the state

Enemy of the state

leave a comment »

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/de-ce-si-a-sters-ministrul-culturii-de-pe-facebook-o-postare-triumfalista-cu-noua-zona-de-protectie-a-sitului-rosiei-montane-de-ce-resping-locuitorii-din-rosia-montana-transformarea-in-sit-unesco-si-115840.html

DE CE și-a șters ministrul culturii de pe Facebook o postare triumfalistă cu noua zonă de protecție a sitului Roșiei Montane? DE CE resping locuitorii din Roșia Montană transformarea in sit UNESCO și de ce nu cad secerați de extaz în fața binelui preparat de panicarzii verzi?

Ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, și-a șters o postare de pe pagina de Facebook din 16.01.2016 în care anunța triumfalist că “noua zonă de protecție a sitului arheologic de la Roșia Montană, în urma clasării întregii localității (sic!) Roșia Montană pe o rază de 2 kilometri ca sit de categoria A”. În continuarea postării sale de ministru al culturii, Vlad Alexandrescu sau cine îi administrează pagina de Facebook în numele său dedica întregul mesaj de mai sus către toată floarea cea vestită a panicarzilor verzi: FânFest Roșia Montană, Roșia Montană in UNESCO World Heritage, Roșia Montană 360, Alburnus Maior, We love Rosia Montana, Biciclisti pentru Rosia Montana, Uniti Salvam (http://alba24.ro/rosia-montana-clasata-ca-sit-arheologic-categoria-a-pe-o-raza-de-2-kilometri-vezi-harta-zonei-vizate-463804.html Vlad Alexandrescu postare FB 16.01.2016.

Postarea lui Vlad Alexandrescu era însoțită de o poză cu harta sitului arheologic Roșia Montană unde era încercuită cu o cariocă roșie ceea ce ar trebui să reprezinte cei doi kilometri de zonă protejată ( postarea ștearsă a fost înlocuită cu un premiu acordat asociației Alburnus Maior o asociație finanțată de fundațiile lui George Soros http://www.agerpres.ro/cultura/2016/02/06/vlad-alexandrescu-pe-16-februarie-intalnire-a-membrilor-guvernului-pentru-crearea-unui-plan-de-dezvoltare-in-rosia-montana-20-02-08 ). Trasarea celor doi kilometri e făcută din birou cu dexteritatea lui Dorel pentru că se suprapune cu o exploatare auriferă existentă ceea ce a dus ca ordinul care ar fi trebuit să însoțească o astfel de decizie să nu fie nici până astăzi publicat în Monitorul Oficial.

Demersul lui Vlad Alexandrescu nu a stârnit curiozitatea nici unuia din panicarzii verzi, nici a altor oficiali și vine într-o plină campanie a acestuia pentru a oferi “o alternativă” locuitorilor din Roșia Montană fără, însă, a se consulta cu acești, ba chiar împotriva voinței acestora.

Cel mai probabil demersul ministrului culturii vine ca urmare a sfaturilor venite de la casa de avocatură Leaua și Asociații, cei care reprezintă statul român în procesul deschis de Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, la International Center for Settlement Of investment Disputes (ICSID), o instanță situată la Washington, pentru neemiterea unei decizii în privința controversatei exploatării aurifere de la Roșia Montană (https://icsid.worldbank.org/apps/icsidweb/cases/Pages/casedetail.aspx?CaseNo=ARB/15/31).

O astfel de procedură este extrem de greoaie iar o decizie în privința cererilor celor două companii pentru despăgubiri de circa 4 miliarde de dolari, pe care le vom plăti cu toții din taxe și impozite și nicidecum panicarzii verzi mari maeștri de FânFest, va veni în câțiva ani. De la momentul deschiderii procedurii de către Gold Corporation în iulie 2015 au fost numiți doar doi din cei trei arbitri care vor da un verdict în această dispută: un bulgar și un australian.
În logica avocaților, statul român nu ar fi trebuit să întreprindă, pe perioada disputei cu Gold Corporation, nici o acțiune menită să le dea apă la moară reclamanților. Nu de aceeași părere este însă ministrul culturii Vlad Alexandrescu care s-a lansat recent, aparent fără să fi avut vreo motivație declanșatoare, într-o ofensivă muncitorească menită fie să reîncălzească telenovela includerii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, o inițiativă lansată de fostul ministru al culturii, Kelemen Hunor, fără consultarea comunității locale de care, cel puțin teoretic, ar trebui să profite, fie să aprobe Legea Minelor uitată de 10 ani prin sertarele Parlamentului.

Singurii care se opun cu vehemență transformării zonei Roșia Montană în sit UNESCO chiar sunt primarii din zonele vizate iar săptămâna trecută primarul și consilierii locali din Roșia Montană a transmis recent o scrisoare autorităților române de la Președinție până la primul ministru,, ministrul culturii și o serie de alte ministere în care își exprimă nemulțumirea profundă față de demersurile din ultimul timp al ministrului culturii. “Cu surpriză am aflat de decizia dumneavoastră de a include în Lista Monumentelor Istorice localitatea Roșia Montană pe o rază de 2 km și clasarea acesteia ca sit de categoria A. Susțineți în justificarea acestei decizii că situația sitului de la Roșia Montană se află în atenția dumneavoastră directă încă din momentul în care ați preluat conducerea ministerului. Cu toate acestea, nu ați binevoit a face măcar o deplasare la fața locului înainte de a lua o decizie care va impacta puternic și pentru un timp nedeterminat comunitatea din Roșia Montană, care, în prezent numără peste 3000 de locuitori. Am mai constatat că pe data de 5 februarie ați declarant că ați semnat și transmis spre sediul UNESCO decizia dumneavoastră și a Ministerului Mediului de includere a localității Roșia Montană pe lista națională tentative UNESCO și declanșarea procedurii de clasare a localității în lista indicative UNESCO”, se arată în începutul scrisorii primarului și consilierilor locali din Roșia Montană adică a beneficiarilor demersurilor ministrului culturii (citiți integral scrisoarea semnată de primarul și consilierii din Roșia Montană

).

Semnatarii acestei scrisori în reamintesc ministrului culturii că o decizie legată de includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO trebuie făcută și cu consultarea locuitorilor. “Nu considerăm că dacă sunteți un guvern de tehnocrați v-ați propus să nu respectați prevederile legale și recomandările convețiilor europene ratificate de către România. Ne referim aici la prevederile art. 12, 64 ;I 123 din Ghidul Operațional UNESCO precum și Anexa 3 din ghid (pct. 12, pag 72) referitoare la importanța implicării comunității locale în procesul de înscriere a unui sit pe lista UNESCO. Existența semnăturilor primarului și membrilor consiliului local ai localității în dosarul de nominalizare pentru Lista Patrimoniului mondial nu este cerință potrivit legilor românești, dar este o cerință a Ghidului operational care transpune în practică prevederile Convenției UNESCO semnată și ratificată de România”.

Tot “beneficiarii” recentei campanii lansate de ministrul culturii prin care dorește să adune mâine mai multe ministere pentru a oferi o soluție celor din Roșia Montană sunt admonestați de primarul și aleșii locali din această localitate (http://www.agerpres.ro/cultura/2016/02/06/vlad-alexandrescu-pe-16-februarie-intalnire-a-membrilor-guvernului-pentru-crearea-unui-plan-de-dezvoltare-in-rosia-montana-20-02-08) . “ Includerea în Lista Monumentelor Istorice a unei suprafețe atât de extinse din Roșia Montană are consecințe directe și reale asupra posibilităților unui simplu locuitor de a-și extinde sau construi o casă, o anexă gospodărească și asupra posibilităților noastre ca instituție publică de a dezvolta o rețea de canalizare sau apă, de a amenaja un drum comunal. Ne referim aici la procedura stufoasă și costisitoare de obținere a unui aviz din partea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național, pentru că, inevitabil, atât locuitorii din Roșia Montană cât și noi ca instituție ne vom lovi de limitările impuse prin zonele de protecție a monumentelor istorice”.

Același primar îi pune la îndoială ministrului culturii și cei doi kilometri de zonă protejată din moment ce, în zonă, sunte deja 7 situri arheologice:”Pe de altă parte, suprinzătoare este și utilitatea protejării patrimoniuuui inestimabil de la Roșia Montană pe o suprafață de 2 km. În prezent, pe raza comunei Roșia Montană sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice din 2010 nu mai puțin de 7 (șapte) situri, galerii și vestigii romane: situl arheologic Alburnus Maior, așezarea romană de la Alburnus Maior Zona Orlea (pe o rază de 2 kilometri), exploatarea minieră romană de la Alburnus Maior Masivul Orlea (pe o rază de 2 kilometri), vestigiile romane de la Alburnus Maior Zona Carpeni galeriile din Masivul Cârnic. Tot în comuna Roșia Montană, aceeași listă mai cuprinde și Centrul istoric al localității și 52 (cincizecișidouă) de clădiri”.

Spre finalul scrisorii primarul și aleșii locali din Roșia Montană îi taie elanul complet ministrului culturii:”Nu considerăm oportun acum clasarea localității Roșia Montană ca sit arheologic de categoria A pe o rază de 2 kilometri și implicit introducerea în lista tentativă UNESCO atât timp cât mai există resurse de exploatat în zonă, deoarece blocarea exploatării unui perimetri atât de extins nu ar aduce nici un beneficiu comunității locale și implicit patrimoniului, pentru restaurarea și valorificarea căruia sunt necesare resurse financiare și umane reale și concrete. Mai mult, o astfel de decizie care ava avea un impact local atât de puternic, nu ar trebui luată fără consultarea comunității care va fi direct afectată”.

În ciuda acestui răspuns din partea comunității locale pe care ministrul culturii și armata de panicarzi verzi se încăpătânează să o ajute de la centru, Vlad Alexandrescu organizează săptămâna aceasta o întânire de lucru cu reprezentanții mai multor ministere pentru a găsi soluții pentru Roșia Montană. Fără însă a-i consulta tocmai pe cei pe care îi salvează.

Anunțuri

Written by steliannegrea

Februarie 14, 2016 la 7:38 pm

Publicat în Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: